Telephone: 0256 454 346

Address:
Str. Capitan Damsescu, Nr. 40
Directions in Google Maps

Public transportation
Tram: 2, 7, 9 ; Bus: 3 ;

We have one guest and no members online

Angina pectoris
1. Structura anatomica a inimii
Inima se afla situata în partea stânga a pieptului.
Camarutele inimii sunt în numar de 4 (atriul stâng si drept, si ventriculul stâng si drept).
Valvele inimii sunt niste supape situate între atriul stâng si ventriculul stâng (valva mitrala), între atriul drept si ventriculul drept (valva tricuspida), precum si la originea arterei aorte (valva aortica) si la originea arterei pulmonare (valva pulmonara).
Arterele coronare sunt localizate astfel:
- artera coronara dreapta livreaza sânge atriului si ventricului drept si peretelui inferior al ventriculului stâng;
- artera coronara stânga livreaza sânge peretelui anterior si lateral al ventriculului stâng si se divide în doua ramuri – anterioara descendenta si circumflexa;
- vena cava superioara si cea inferioara aduc sângele venos în inima, iar artera aorta duce sângele oxigenat în restul corpului.
2. Functia de baza a inimii
Functia de baza a inimii este de a pompa sânge în corp.
Partea dreapta a inimii livreaza sânge neoxigenat din corp catre plamân.
Partea stânga a inimii livreaza sângele oxigenat de la plamâni catre restul corpului.
3. Definirea anginei pectorale
“Angina” înseamna durere, iar “pectoris” înseamna piept, deci termenul desemneaza durerea în piept, de origine cardiaca.
4. Tipuri de angina pectorala
Exista mai multe tipuri de clasificare a anginei pectorale, dar, în general, în toate clasificarile se regasesc trei categorii majore:
- angina stabila – se refera la episoadele de durere în piept legate de activitatea fizica sau stresul emotional;
- angina instabila – se refera la episoadele de durere în piept care apar fie în timpul activitatii, fie în repaus;
- angina atipica – se refera la episoadele de durere în piept care apar mai mult în repaus.
5. Legatura dintre angina pectorala si ateroscleroza
Ateroscleroza este implicata în aparitia anginei pectorale în felul urmator:
- ateroscleroza consta în depunerea de substante grase, precum colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele pe peretele interior al vasului de sânge;
- aceasta depunere începe din tinerete si progreseaza lent de-a lungul anilor;
- pe masura ce aceste substante grase se depun pe peretele vasului de sânge, acesta se îngusteaza, sângele circula tot mai greu sau chiar se blocheaza;
- durerea în piept se produce când inima are nevoie de mai mult oxigen decât poate sa aduca sângele care circula printr-o artera coronara îngustata;
- exercitiul fizic este un factor obisnuit, care precipita aparitia durerii în piept când este prezenta ateroscleroza, deoarece inima are nevoie de mai mult oxigen. Când activitatea fizica înceteaza, durerea în piept dispare în scurt timp.
6. Descrierea durerii anginoase
Tipul si localizarea durerii anginoase variaza de la om la om.
- Cuvintele utilizate în mod obisnuit pentru a descrie durerea din piept sunt: apasare, arsura, strânsoare, senzatia de indigestie, greutate etc.
- Durerea este simtita: în dreptul inimii, între umeri sau între omoplati, la baza gâtului, într-un singur umar si brat sau chiar în mandibula si dinti.
- Durerea dureaza, în general, între 2-20 minute. Daca durerea dureaza mai mult de 20 de minute, adresati-va imediat medicului.
7. Identificarea circumstantelor în care apare angina pectorala
Circumstantele care declanseaza angina pectorala sunt cele care duc la cresterea nevoii de oxigen a inimii:
- prânzuri copioase;
- vreme rece;
- altitudine înalta;
- vreme umeda si calda;
- exercitii fizice intense;
- ascensiune pe panta;
- reactii emotionale puternice;
- activitatea sexuala.
8. Componentele îngrijirii anginei pectorale
Îngrijirea anginei pectorale are urmatoarele componente:
- modificarea dietei (regimul alimentar);
- medicamentele;
- oprirea fumatului;
- tratarea tensiunii arteriale crescute si a diabetului (daca sunt prezente);
- program de exercitii fizice moderate;
- controlul stresului.
9. Modificarea dietei în tratamentul anginei pectorale
Modificarea dietei are ca scop scaderea colesterolului si a grasimilor, scaderea consumului de sare, mai ales daca este prezenta hipertensiunea, scaderea consumului de calorii, daca pacientul este supraponderal, si modificarea obiceiurilor alimentare.
Indicatii pentru scaderea colesterolului si a grasimilor:
- mâncati mai multa carne de pui (fara piele) si peste;
- daca aveti la masa carne de porc sau de vita, consumati numai partea slaba;
- folositi grasimi polinesaturate (grasimi vegetale), care sunt lichide la temperatura camerei, în locul grasimilor saturate (grasimi animale), care sunt solide la temperatura camerei;
- scadeti consumul de oua si de organe.
Indicatii pentru scaderea consumului de sare:
- evitati sa puneti sare pe masa si la gatit;
- evitati alimentele cu multa sare (alune prajite, muraturi, telemea, covrigei sarati, pastrama, peste afumat etc.);
- nu folositi înlocuitori de sare decât la recomandarea medicului.
Indicatii pentru reducerea greutatii corporale:
- întelegeti conceptul de baza al slabirii, care consta în a mânca mai putin si a arde mai multe calorii;
- reduceti consumul de calorii (alimentele preambalate au înscrisuri referitoare la continutul de calorii al produsului);
- evitati, în mod special, dulciurile concentrate si cartofii prajiti;
- adresati-va medicului sau dieteticianului, pentru a va învata tehnici de slabire si de modificare a comportamentului alimentar.
Membrii familiei, în special persoana care pregateste mesele, trebuie sa fie familiarizata cu aceste indicatii dietetice.
Pacientul trebuie sa respecte aceeasi dieta si în cazul în care manânca la restaurant.
Pacientul trebuie sa evite mesele copioase, deoarece procesul de digestie creste nevoile de oxigen ale inimii.
Este preferabil sa manânce mese mici si dese si sa se odihneasca dupa fiecare masa.
10. Tratamentul medicamentos
Medicamentele cel mai des utilizate în tratamentul anginei pectorale sunt atenolol, izosorbit-dinitrat, diltiazem, metoprolol, nifedipin, nitroglicerina, verapamil, prazosin.
[/b]11. Renuntarea la fumat
Fumatul determina inima sa bata mai repede si duce la îngustarea vaselor de sânge.
În prezenta aterosclerozei, fumatul scade si mai mult cantitatea de oxigen livrata inimii, ducând la aparitia mai rapida a durerii anginoase.
Un fumator are un risc mult mai mare de a face infarct decât un nefumator.
[b]12. Importanta controlarii tensiunii arteriale si a diabetului zaharat
Hipertensiunea si diabetul zaharat trebuie strict controlate, deoarece ele au o mare influenta asupra inimii.
- Hipertensiunea arteriala creste efortul inimii, ducând deci la cresterea nevoii de oxigen a acesteia.
- Diabetul zaharat duce la accelerarea procesului de ateroscleroza.
13. Programul de exercitii fizice
Exercitiile fizice moderate pot sa ajute inima, prin cresterea aportului de oxigen la inima.
- Exercitiile trebuie sa fie blânde, pentru a evita un efort prea mare al inimii, mai ales în cazul aterosclerozei.
- Medicul este cel care determina felul si durata exercitiilor corespunzatoare fiecarui pacient în parte.
- Asigurati-va ca ati primit instructiuni clare asupra programului de exercitii.
14. Combaterea stresului
Cele mai uzuale metode de combatere a stresului sunt: practicarea tehnicilor de relaxare profunda si discutarea sentimentelor stresante cu o persoana apropiata si întelegatoare.
Daca aceste metode nu sunt suficiente, adresati-va unui psihoterapeut sau cereti consiliere psihologica din partea medicului.
Stresul trebuie combatut, deoarece acesta determina inima sa bata mai repede si creste, astfel, nevoia de oxigen a inimii.